Skip to main content

Artistul

Din dragoste de artă, el caută să ofere, la cei ce îl privesc, suite de plăcere.
Precis și calculat, pătruns și implicat, el caută la sine, să scoată ce-i mai bine.

E diferență mare, iubite spectator, între trăirea ta, și a mea în interior.
Eu nu știu ce aștepți, și nici nu mă gândesc, eu mă dedic ca opera, mereu s-o înnobilez.
Căci ochii care ascultă și urechile ce văd, mereu sunt diferite, între un om și alt om.

Am fost și sunt format, să fac ce știu să fac, urmând ca efectul, poate, să îl simt treptat.
E o altă conduită, un alt fel de reper, eu știu ce e în esență, tu vezi doar miezul tău.
Mirajul comunicării, limbajul nevorbit, fac legătura noastră, un drum spre infinit.
Eu plec cu satisfacția, că port pe umeri arta, tu pleci cu sentimentul, ce parfumată e viața..

by Blanco
Labels:

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

De la angajat la sef, la director, la patron

In opinia mea, un angajat pentru a fi bun trebuie sa respecte cumulativ urmatoarele conditii: 1. sa fie calificat pentru jobul respectiv, sau macar sa aiba calitatile sau deprinderile necesare 2. sa fie motivat de sarcinile si atributiile pe care le are 3. sa puna interesul firmei inaintea interesului personal 4. sa fie corect apreciat si remunerat de catre firma Daca prima conditie depinde foarte mult de calitatea recrutarii, cea de-a doua de calitatea sefilor sai sau conducatorul unitatii, iar cea de-a treia de caracterul sau uman, ultima conditie este mereu discutabila. Niciodata nu se poate spune ca un un angajat este corect apreciat si remunerat pentru ca firma vede lucrurile intr-un fel, iar angajatul in alt fel. Deci conditia 4 se poate reformula in: sa nu fie incorect apreciat si remunerat de catre firma. Asta insemnand ca un angajat sa nu simta ca efortul pe care el il depune zi de zi la jobul sau este in zadar. Un sistem de premiere bine definit si general valabil tuturor an
Post a Comment
Read more

Ea

Când norii se deschid și plâng, Șuvoaie curg, șuvoaie curg. Când noaptea se așterne înfrigurând, Cu toții fug, cu toții fug. Doar ea, surprinsă în dărăt, se zbate să reziste încă un zor, Și chiar de este cuprinsă de un dor, ea stă în continuare în zbor. Firavă, harnică și obosită, ea se adăpostește într-un loc retras, Lumina ei, o umbră într-o sticlă, pe marginea unui pervaz. Și plouă, plouă, toarnă cu găleata, Și suflă un vânt puternic ce te-ngheață, Cu toate că este prea târziu în noapte, Ea se gândește neîncetat la dimineață. Eu o privesc, nu am cu ce să o ajut, Că de mă apropii, nu pot s-o prind în palmă. E prea micuță și foarte speriată, Iar acul ei în zbor tot mi-l arată. O las, în firea vieții și naturii, Să creadă, să lupte, să răzbească, Și să ne învețe pe orișicare, Că încercarea e doar un drum din floare în floare. by Blanco
Post a Comment
Read more

Un zambet

Iker Casillas, un adevarat luptator impotriva saraciei si pentru o societate mai buna, a avut ocazia sa viziteze an de an, mai multe tari din Africa. A fost in inima desertului, a stat alaturi de oameni amarati, a mancat alaturi de ei, a discutat cu ei.. si cel mai important, le-a adus un zambet pe buze. Multi in locul lui nu ar face asta, multi ar face-o pentru imagine sau multi ar fi indiferenti orice s-ar intampla. Ei bine, el nu este niciunul dintre cei de mai sus. El este un tanar care a inteles ce inseamna viatza, cat de fragila si cruda poate fi.. cat de importanta este fiecare clipa si mai ales cat de importanta este prietenia adevarata, respectul si ajutorul reciproc. Si a inteles ca oricare dintre noi, cumva, ii poate ajuta pe cei in nevoie. Referitor la valorile din lumea actuala, Casillas ne povesteste ca a intalnit multi copii africani saraci, subnutriti si care duceau o viata grea, dar pe care niciodata nu i-a vazut plangand sau vaitandu-se, in timp ce verisorul sau plang
Post a Comment
Read more