Se mai întâmplă

Se mai întâmplă

Privind în sus, atent la tot,
Purtat de gând, presat de timp,
Efortul şi dorința, plutesc şi se desprind.

E cel puțin firesc, şi cel mult uman
Din marea de creație, din valul de ambiție,
Să pierdem un vers, sau chiar şi un roman.

Adesea ce gândim, putem să şi transpunem,
Ce şi-a imaginat artistul, cu opera apune,
Orice ar fi fost peste, se pierde fără nume.

Se mai întâmplă astfel,
Să mai scăpăm un sens,
Precum o rază simplă, în plinul univers.

Necontenit respectul, predomină frumos,
Deplina omenie e tot ceea ce contează,
Perfectul nu există, artistul doar mimează.

by Blanco

PS: o tristețe, sub formă de dezamăgire, învăluită în mister, despre durerea tăcută a unui artist a cărui operă poate nu ajunge să fie înțeleasă în deplinătatea gândului artistic

Comments

Ghidul

Ca vrem, ca nu vrem, cei din jurul nostru ne influenteaza modul in care ne desavarsim caracterul, De bine, de rau, pot spune ca am fost un norocos in aceasta privinta, si continui sa fiu. Asa cum o vorba, un sfat, un gand, o atingere sau o situatie ne shlefuieshte firea Tot asa si firea noastra are optiunea sau sansa sa shlefuiasca pe cei din jurul nostru. Alege sa fi un ghid, un pilon, o raza de lumina pentru cei cu care intri in contact. Alege sa iti modelezi propriul caracter si indirect ii vei modela si pe ceilalti. De cand ma stiu, de cand simt si gandesc, am ales sa fiu in preajma si sa ajut cum pot mai bine pe cel de langa mine. Am impartit aceeasi masa, aceleasi carti, aceleasi experiente.. si am incercat sa transmit o oarecare protectie celor in nevoie. Am trasat linii acolo unde se impunea, am echilibrat linii unde erau excese, am motivat pe cei care nu stiau cat de puternici pot fi. Am intrecut propria masura cand a fost cazul, m-am inmuiat cand m-am simtit des...

O zi speciala

Ma simt fenomenal. Astazi in metrou, toata lumea imi era draga. Ma uitam in jur, si imi placea de toata lumea, inclusiv de tataitza, de doua babutze ce analizau pe cei din jur, de fetele iesite la shopping sau la treaba lor, de tinerii veniti de la scoala sau pe drum catre universitate, de toata lumea. Ma uitam si nu imi venea sa cred cat de bine se potriveau toti. Mi-au dat o stare de spirit incredibila, simteam cum iau aripi. Ce chestie. Au fost niste clipe de nedescris. E adevarat ca erau si niste fete pe inimioara mea si ca ascultam muzica la casti, dar asta era doar background-ul, pentru ca tot ce vedeam, tot, tot, tot imi placea. Nu-mi venea sa cred. Si ce tristete m-a cuprins cand s-a oprit trenul in statie, s-au deschis usile si au plecat. Aproape toti! Am ramas doar eu si cu cativa, dar si cei care au intrat mi-au placut. Era o fata cu o gecutza alba scurta, cu parul scurt, in blugi si cu castile pe urechi, destul de finutza si cu un zambet dragutz. Ce sa mai spun de zambet, ...

Imn simbolic

Mândrul suflet românesc, ce cu patimă în luptă Apără de generații, sfânt pământul strămoșesc! Toți privim cu ochii în lacrimi și îi onorăm cu stimă, Vrednici oameni de credință, purtători de nemurire! by Blanco 1 decembrie 2018

Made for Soul

Search This Blog