A fi individ in societatea actuală, dominată de marketing, mass-media, Internet etc, este mai degrabă a fi parte dintr-un colectiv. Încercând să se descopere pe sine, individul se afundă inconştient sau uneori poate conştient într-un anumit tipar de personalitate. Nu este un tipar bine definit, ci este mai degrabă un mix al trăsăturilor mediului în care trăieşte, al culturii pe care o primeşte, al stilului de viaţă, al gândirii pe care şi-o cultivă în timp şi mai ales al feedback-ului pe care îl primeşte de la cei din jur. Un individ în prezent este parte a unui sistem. Nu vreau să fiu răutăcios, deşi ce afirm sună mai mult ca o critică, dar este foarte important de ce sistem vorbim. Dacă este un sistem creativ, un sistem în care spiritul uman se simte liber şi în care se poate dezvolta şi afirma pe sine, atunci este ok. În schimb, dacă este un sistem ce presează, ce forţează şi izolează tacit creaţia şi trimite semnale standard de supunere individului, de restrângere a personalităţii ...