Made for Soul

 Lacrima e schimbarea. E noul. E cătarea...  Copilul, când vine pe lume, plângând el ne spune: "Nevăzând, eu vă vreu și vă primesc pe toți în sufletul meu". Iar atunci când cineva ne părăsește de pe lumea asta, prin valuri de lacrimi noi declarăm: "Chiar nevăzându-te continuăm să te avem, cu noi în suflet, mereu și mereu". Lacrima e puntea prin care se unesc cele două lumi: cea fizică și cea spirituală. Și orice pas prin viață e precedat sau urmat de un strop de lacrimă. E trecerea prin poartă. E cursul. Lacrima e legată de gând, de suflet și de Divinitate! Toate trei fiind unite într-o lacrimă. Rareori se întâmplă ca gândul și sufletul să cadă la un consens, și uite că lacrima nu doar că le unește pe cele două, dar le aproprie și de Divinitate! Că sunt lacrimi de bucurie, că sunt de tristețe, ele sunt parte din viața noastră și din noi. Nu noi le alegem. Noi, oameni fiind, găsim în ele alinarea, liniștea, echilibrul, descătușarea. Emoția e tulpina, lacrima e bulbul...

Indiferent de cauză (grabă, neatenție, etc.) dacă într-o zi după ce te vei lega la șiret și te vei ridica și lovii la cap în mânerul de la ușă niciodată, dar NICIODATĂ să nu îți consumi timpul și energia să cauți cine e de vină!!!!!  E de vină ușa că a stat închisă sau deschisă în timp ce tu te încălțeai? E de vină mânerul metalic că are colțuri? E de vină cel care a montat mânerul că l-a pus prea jos? E de vină cel care a proiectat ușile așa? E de vină cel care a ales și cumpărat acel model de mâner și nu altul? E de vină cel care te-a grăbit? E de vină acel ceva care ți-a distras atenția? Ești de vină chiar tu că nu îți controlezi gândurile și starea? E de vină ziua sau noaptea de ieri? E de vină patul ca nu te-a lăsat să te odihnești cum trebuie? E de vină ceasul că alarma de trezire nu a sunat la timp sau a sunat prea încet? E de vină apa de la dușul de aseară că nu a avut suficientă presiune și a fost prea rece, izgonind somnul din tine și dând o stare de iritație? E de vină o...

Eu vin din țara în care toți vor și cer schimbare, Spumegând pe la gură și violenți în stare, Precum un rege nebun cu ale sale porunci, Pretinzând vehement ca alții să îi aducă papuci. Neghiobul în starea lui pură e românul, Căci el nu zăbovește cerând, urlând și protestând, Și nici o clipă el nu realizează, Că schimbarea visată, cu el tre să înceapă. By Blanco 15 noiembrie 2020

Când soarele răsare, umbrele apare.. Apare.. a pare.. apa re...  Apa rece și spumoasă, precum vinul pus pe masă, Ce stă blând într-o carafă... Dar devine învolburat, în pahar când e turnat, Se transformă în șpritz de vară... Ooo.. ai să vorbim și să zâmbim, Să dansăm, să ne unim. Dulce este vinul meu, demisec îl beu mereu Dau și muzica mai tare,  Nu las frigul să mă-nconjoare... Îl trimet direct în zare! Zare, zori, surâns în soare Și nuanțe peste mare. Să nu ne întrebăm oare Să primim a lor savoare. by Blanco Poezia se intitulează "În vârf de corcoduș e un duș" 12 septembrie 2021

Am crescut, cumva, cu tema, Oarecum, sunt trecut în cărți, Dezlegând, un pic, mistere, Numai pot, trăi, să-mi poți. Încercut-am, vrut și spus, Ne lipim, absurd, demult, Păcătosul, este, mut, Nicicând, nu, îl mai ascult. Observând, vârându-și, coada, Calul geme, umbra umblă, Tricotând, pe malul, apei, Un surâs, crescând, se cerne. Unul, trei, totu-i pretext, Nicicând, bunul, univers, Vom lăsa, pierzând, un strop, Sub un titirez, sorbind, un dop. Poezia "Fără noimă la prima citire" by Blanco 20 aprilie 2020

Este incredibilă legătura dintre conștient și subconștient, și cum operează fiecare. Și mai ales de ce.  Conștientul e legat de simțuri, de crezuri, de starea mediului și de capacitatea mentală de prelucrare a acestora și a suitei de informații diverse pe care le aduc. El stochează o parte din rezultatele prelucrării, o parte se duce în subconștient și o parte se pierde. Ce este interesant este ca lumea consideră ca ce ne definește ca oameni și ce ne deosebește de restul vietăților e tocmai această lucrare pe care o realizează conștientul. Ancorarea de facto, să o numesc așa, în viață și în lumea înconjurătoare. Însă după părerea mea fascinantă este lucrarea subconștientului. Neasemuit de fascinantă și incomparabilă cu nimic. Subconștientul lucrează cu fragmente reținute din activitatea conștientului la care se adaugă o serie de conexiuni profunde cu spiritul, cu lumea nevăzută, cu trecutul propriu și cu trecutul existenței și parcursului modelului de ființă pe care o reprezentăm (...

Dragostea ce eu o simt E sărutul din instinct. Este liniștea de la amurg Este omătul fulg pe fulg. Dragostea ce eu ți-o port, Este fructul proaspăt copt. E un soare în interior  Ce încălzește al meu fior. Dragostea ce eu ți-o port, Este crema de la tort. E aroma dimineții, Îmbrățișarea frumuseții. by Blanco Dedicație de Dragobete celor trei mari iubiri ale mele 24 februarie 2023

 A fi bine nu înseamnă a fi fericit. A fi fericit este atunci când contextul și oamenii se îmbină perfect cu valorile și principiile tale, iar timpul simți că stă în loc. A fi fericit este atunci când în loc să îți zâmbească gura, îți zâmbesc ochii, iar bucuria cea mai mare se manifestă cu căldură în interiorul tău. Ca și gest, bunătatea e dăruirea, fericirea e îmbrățișarea! Îmi doresc să ofer și să primesc fericire! by Blanco 24 decembrie 2016

Pe cât de profund pot fi uneori, Pe atât de ignorant sunt aproape mereu. Mai devreme sau mai târziu umbrele devin forme, După care au contur și conținut. Iar acel conținut oricât de inimaginabil de frumos sau înspăimântător poate fi, Chiar e. Există. "Norocul" face că tot, chiar tot, ce vedem în jur, și nu numai, Să fie trecător. Și cu și prin această optică, va trebui să ne desfășurăm, Cât mai bine. Bine de la bun. Bunătate.Bunăvoință. Bună purtare. Și nu de la plăcere, bunăstare sau comoditate. Aievea by Blanco PS: Timpul și evoluția au eliminat și înlocuit gaura cheii cu un senzor sau un cod. Ușile nu mai sunt cum erau cândva. La fel și omul, omenirea, interacțiunea cu natura, hrana, odihna, gândurile, idealurile și schimburile. (Schimburile, nu schimbările.)  Pe unele le înțelegem și le acceptăm așa cum sunt. Pe altele nici măcar nu le observăm. Dar grosul sunt umbrele care deja au formă și mai devreme sau mai târziu vor fi de necontestat prin al lor conținut. Așa că decl...

Setea de a ştii versus Setea de a te informa sunt diferite, a nu se confunda! În setea de a știi este înglobată și satisfacerea curiozităților, a bârfelor, a datelor practic inutile dar care pentru căutător reprezintă o cale de potolire a frustrărilor sau lipsurilor. Gen ce a mai făcut nu știu ce "vedetă", gen ce se mai întâmplă în nu știu care episod, gen goana dupa parole sau informații confidențiale ale terților, gen apucăturile de a acumula cât mai multe cunoștiințe fără a le întrebuința practic la ceva Pe când setea de a te informa înglobează strict necesarul de date pentru a putea cunoaște, evalua și gestiona mediul în care trăiești sau lucrezi, plus noutățile aferente. Dacă încă nu e sesizabilă nuanța, atunci hai să ne gândim la: foamea după mâncare și foamea după hrană Prima înglobează și mâncatul haotic, mâncatul bazat pe potolirea stresului sau pe satisfacerea poftelor. În schimb foamea după hrană înglobează strictul necesar pentru a putea exista, nutriția și nutrie...

Pe Venus a fost viață și încă mai este. Pe Marte a fost viață, dar nu mai este. Sursa vieții este căldura ce coboară, sursa sfârșitului e focul ce urcă. Pământul este locul în care atât începutul cât și sfârșitul se întâmplă. Luna este martora, și cea care gestionează și temperează timpul. Resursele sunt prezente peste tot în univers, colectarea și rețeta diferă. Acidul...X ... Inhibatorul.  X egal despărțitorul, echilibrul, balanța.  Semicerc vs Semiluna = Semi Tot egal unu. Unu plus unu plus unu = 3 Trei e 75% cerc ori doi = 150%, un cerc și jumatate (semicerc) Trei e 150% semiluna ori doi = 300%, trei semiluni Trei semiluni = toxic Un cerc și jumătate = calea către elemente, adică mercurul. El e urma trecătorilor. by Blanco 29 septembrie 2017

Ți-am dat lumină, ca să fi, Trecut-au nopți, trecut-au zi. Ți-am dat și forță, ca să poți, Să fi de ajutor la toți. Ți-am dat iubire, ca să dai, Oriunde mergi, cu drag să stai. Ți-am dat cuvinte, ca să speri, Ca să te rogi și ca să ceri. Ți-am dat curaj, ca să creezi, Și dincolo de nori să șezi. Ți-am cu știință multă știință, Ca să evoluezi ca ființă. Ți-am dat prin arte frumusețe, Prin sport, dietă, tinerețe. Ți-am dat... by Blanco PS: poezia nu e încheiată și poate fi continuată de oricine PS2: Ți-am dat ocazia să fi cu mine, să completezi la poezii de bine 29 iunie 2022

Pe lângă puterea cuvântului, există puterea gândului. Mult mai puternică.  Iar deasupra lor, se află puterea iubirii, a vibrației, a emoției ce o creăm şi o împărtăşim, toate fiind legate într-o matriță invizibilă ochilor. Invizibilă celor doi ochi fizici, că al treilea ochi, ochiul spiritului e racordat puternic la această matriță, o vede, o potențează, o defineşte, într-o mobilitate continuă şi cu un impact major în conturarea vieții în univers. Iar atunci când au un țel comun, se interconectează, transformând orice aşa numit vis în proiecție şi apoi în realitate. Există 3 stadii, 3 dimensiuni: conturarea, umplerea şi activarea, întrebuințarea. Aşa cum folosim un recipient de sticlă pentru a-l umple şi pentru a ne potoli apoi setea, creând un circuit, un sens, un postulat, tot aşa acționează şi Forța Echilibrului Suprem, forța care este mai presus de Bine şi de Rău, mai presus de orice fel de bipolaritate, forța care uneşte, lipeşte, totul într-un întreg, un tridem, o treime stab...

Îmi aduc aminte de colegii de liceu şi de facultate... ce energie, spirit creativ şi încredere în forțele proprii aveam fiecare, cu toate că ceea ce ştiam era nesemnificativ raportat la tot ce există pe lumea asta ca ştiință şi înțelepciune. Aveam un vibe ce ne ajuta să trecem peste orice obstacol ca peste o simplă bordură. Apoi îmi amintesc cum în proiecte ne îmbinam fiecare calitățile şi trăsăturile, creând o sinergie frumoasă pentru ca realizarile să fie apreciabile. Sau cum şi prin ambiție şi competiție ne îmbunătățeam şi potențam reciproc ca într-un joc olimpic în care cel mai bun oricând poate fi detronat. Azi am avut ocazia să întâlnesc un tânăr de 15-16 ani, în privirea şi în manifestarea căruia am regăsit acel spirit şi stare pe care o amintesc mai sus. Pe lângă educația şi modul exemplar de comportament de care a dat dovadă, avea şi o minte sclipitoare, cât şi o perspectivă deschisă asupra a tot ce ne înconjoară. Parcă avea un filtru nou prin care trecea totul cu o viteză de ...

În spatele oricărui conflict armat se află politicul În spatele oricărui politician se află un interes economic În spatele oricărui interes economic se află o suferință existențială În spatele oricărei suferințe existențiale se află un dezechilibru În spatele oricărui dezechilibru se află o diferență între cerere și ofertă În spatele oricărei diferențe între cerere şi ofertă se află nişte nemulțumiri În spatele oricărei nemulțumiri se află o poftă nesatisfăcută corespunzător În spatele oricărei pofte nesatisfăcute corespunzător se află un furnizor care face rabat de la calitate În spatele oricărui furnizor care face rabat de la calitate se află un hapsân care lucrează la negru şi concurează prin prețuri cât mai mici În spatele unui hapsân care lucrează la negru şi concurează prin prețuri cât mai mici se află un contabil care îl acoperă pe hapsân În spatele unui contabil care îl acoperă pe hapsân se află un munte de nervi, stres şi frică În preajma oricărui munte de nervi, stres şi fric...

Țara noastră codrii are Şi prin ei sunt căprioare Sunt şi ursul, lupul, cerbul Vietăți de tot felul. Fiecare are câte-un vot, Unii vrând să dea la bot, Alții vrând să dea în bot, Însă fac doar cât ei pot. De-ar veni o cucuvea, Să ne conducă țara, Ea va fi organizată, riguroasă, înțeleaptă, Urcând treaptă după treaptă. De-ar veni un brav păun, Cu un glas mieros, să spun, Toții pe loc l-ar admira, Nimenea nu va lucra. De-ar veni un veveriț, Săltăros şi prea prestiț, El de cap ne-ar ameții După el când om fugii. De-ar veni un rinocer, Oarecum căzut din cer, Tare, mare şi solid, Ar acoperi un vid. De-ar veni un șoricel, Ce se va fofila nițel, El tot cașcavalul roade, Ce-l păzesc a sale iscoade. De-ar veni cameleonul, Ce mimează tot omul, El de intră va dedubla, Depășindu-și funcția. Așa că nu avem de ales, Nu ne întoarcem la congres, Și e musai să ne conducă, Chiar rățușca cea urâtă. by Blanco 27 noiembrie 2024

Mai întâi am pierdut concentrarea Apoi memoria.. Acum pierdem emoția și simțul creativ, Curând ne vom pierde și onestitatea Cam ce îi mai rămâne omului ca să exceleze? Ne golim și dezgolim Ritmul își pierde fluiditatea  Şi se centrează doar pe nerv. Reacții exagerate, excese și răbufniri haotice. Să vedem dansurile în ce direcţie vor evolua Că muzica e doar la un click de transformare. Natural spre deznatural, denaturat Gustul e compromis de pofte nemiluite Văzul de iluzii nebătuite Auzul de tonuri grave și panicoase Atingerea de mii de creme și cremuțe. Mai rămâne doar mirosul să ne uite. Strajnic arc delung retras Pai de plastic, gust intens, Crezuți zei prin univers Ne deschidem mult la cap Nanocip spre a îngloba Deferim ce va urma. Zare, zare, zor şi za Ni se rupe etica.. Cătăm orbi un randament Astigmați pe un segment Şi uităm cam de deplin Tot spectrul, cel divin. Lăsăm totul spre schimbare Încrezare, încrezut De la crez pornit-au oare? Ce a fost și am avut.. Năuciți am tot a...

E plin universul de gânduri deșarte, Ce zac la întâmplare, tânjind după fapte. Încordări ale minții, neuroni fără calibru, Ascunse inert sub invizibilul negru. Însă prin ele se găsesc idei ce poartă un rod, Din ele urmașii respiră-inspiră, Transformând gânduri în propuneri, să fie, Precum un parcurs de la un strop la o mare iubire. E firul și cursul normal în tot ce e viu, şi tot ce învie, Un legământ al conștiinței ce licăre în formă, Dar al cărui sens și fond, precum un atom, E perpetuu sensibil, în cel cu adevărat, desăvârșit ca om. by Blanco 22 octombrie 2025

Când strig fără glas, și nu am răgaz Când lacrimile curg, până apun Cât îmi lipsești, de atunci până acum Ce este în suflet, nu am cum să-ți spun. Până când e dat, să simt suferința Până unde ajungem, ghidați de credință Cum toate se întâmplă, greu de-nțeles Unde e răspunsul, nu e nici un sens. Ce simțim cu toții, trebuie acceptat Cât de mult ne doare, nu-i de explicat Oare o întrebare, este o alinare Oare fericirea, este o întrebare. by Blanco 31 august 2017

Când timpul prețuit-am eu, Era târziu și era greu. Când totul îmi părea ușor, N-apreciam ce era-n pridvor. Valoarea clipei i-o oferi, Prin tot ce faci, nu prin ce ceri. Sorb prin lacrimi orice zi, Mă înec și ascund, în poezii. Sărut-am pe cei dragi plecați, Prin gânduri, suflet, reînviați. Cu mine însumi mă întrec, Să îi revăd, ca să petrec. Și ete așa târâş-târâş, Acum e atunci, și mâine acuș. by Blanco 29 octombrie 2025

Cât timp poți sta cu părul și "pielea de găină" pe tine în stare de euforie constantă? E extrem de deranjant și epuizant. De aia clipele de fericire sunt rare şi scurte. Că nici noi ca oameni nu putem duce atâta fericire. Sau pentru că nu ne am confruntat cu ea zilnic și nu am antrenat-o, nu putem rezista cu ea nonstop??? Că de exemplu cu tristețea, dorul, durerea, suferinţa parcă putem duce mai mult timp pt că ne-am "antrenat" zilnic cu ea. Ne călim de la o zi la alta de la un an la altul. De fapt, conştientizarea acestor stări de bine sau de rău, ne fac să fim activi și să le ducem. Că dacă nu am conștientiza (simți) durerea parcă nu ne ar deranja.  Sau am ajuns să numim fericire, atunci când nu mai e durerea?? Perioada asta fără durere sau fără fericire cum se cheamă???  De fapt nu fericire vreau să aduc în viața mea, de fapt nu de durere vreau să scap, ci să fie zilnic starea în care să nu existe nici durere, nici fericire. Să fie pace sufletească. Dar o fi bine...

De ce trăim, dacă nu rodim? De ce murim, dacă nu sădim? Două rânduri, două versuri, simple și însemnate. Cam asta e esența la tot. Două întrebări cu iz de răspunsuri, aducătoare de limpezime, de direcție, de sens. Reflectă și găsește frumusețea ce le leagă! Frumusețea aia care nu ține de estetic, ci mai mult de drăgășenie . Îmi e drag că pot să..  Să dau contur imaginației . Să transpun visele în creație și dorințele în aspirație, în transpirație și admirație... E frumos!!! Un frumos sublim. by Blanco PS: cuvântul Paradox , la nivel de conținut înglobat în el, după suite de fine observații și explicații ale descifrabilului și indescifrabilului, a fost într-o zi definit și inclus în dicționar. În el și în mecanismul său, ca rol pe lângă restul noțiunilor și conceptelor, se află cheia la multe cramponări autocreate inconștient de mintea umană. Paradoxul nu e sinonim cu cercul vicios sau lanțul cauză-efect , ci este un el de sine stătător, cu alt rol și aliură. E revigorant și enerva...

Ferice e cel care e recunoscător pentru ce are și apreciază pe cei cu care este contemporan. Timpul e limitat și omul e trecător. Ferice e cel care iartă indiferent cât suferă. Și care iubește necondiționat. Ferice e cel care ascultă și care caută să înțeleagă mereu. Căci învățarea moarte nu are. Ferice e cel care e prieten cu umbra sa. Și netemător în întuneric. Ferice devenim, cu efort și implicare, cu respect și împărțind.  by Blanco 12 februarie 2022

Există cel puțin o forță mai presus de conturul pe care îl fac religiile, o forță care nu doar că a configurat această lume (Pământul) ci și întreg poziționamentul planetar, compoziția și întinderea galaxiilor, viața sub toate formele ei. Forță care lucrează bi-direcțional având atât un aport propriu constant cât și permițând și respectând liberul arbitru al fiecărei vietăți. Cu mențiunea că este un mecanism de auto-susținere ținând cont că în fiecare dintre noi există un suflu din acea forță și aportul fiecăruia contează, mai ales atunci când se pliază pe aporturi identice. O forță care generează și acceptă existența simultană a mai mult cultor curenți (linia trasată de aporturile identice).  Care ar fi argumentele?  1) Complexitatea cunoscută a omului, ca exponent supraanalizat.  2) Imensitatea necunoscută a omului, dar care treptat se relevă și face și mai fascinantă călătoria descoperirii.  3) Diversitatea omniprezentă în aer, apă și pământ  4) Ciclurile și ...

Mintea umană crează cele mai dificile bariere, unele chiar greu de imaginat, altele chiar nesimțit de perverse Lucrează cu sau fără acordul nostru şi de multe ori ne inhibă potențialul şi forma de exprimare şi manifestare a fiecăruia dintre noi... DAR cele mai frumoase momente din viața noastră au fost marcate de acțiunea noastră sincronizată a minții libere + sufletul deschis + spontaneitatea, un trio care lucrează ca o veritabilă revoluție, o propulsie majoră de noi gânduri şi perspective, un izvor nou, un izvor atât al tămăduirii cât şi al îmbrățisării unui nou eu  Am realizat fiecare dintre noi acest lucru de câteva ori şi amintindu-ne putem vedea cum acele țâşniri sunt legate de cele mai frumoase momente din viața noastră Totul ține de poziționarea noastră mentală, deschisă către orice, îmbrățişând contextul în deplinătatea lui cu bune şi rele, şi eliberându-ne singuri de acel cârlig ce ne ține legați şi neclintiți într-un plan fix. Devenim fluizi precum apa şi ne pregătim de ...

 😊  "Bucurie e în tot ce există. În tot ce e" Starea necontenită de a descoperi Fascinația şi admirația Dansul simțurilor Profunzimea Ocrotirea "Un purice şi de aş fi, eu tot vioi aş zumzăi" "Un fir de iarbă de mi-ai da, m-aş înfrupta din pulpa sa" "Un strop de zâmbet pe obraz, ce m-ar purta către extaz" "O oază-i calea spre privirea ta, angajament spre nemurirea mea" "O strofă, un vers, o rimă dintr-o carte, sunt cheia către libertate" "Un gând nespus, colecționar de patimi şi regrete" "Un set de vrute şi nevrute, te copleşesc când le ții mute" "Un hop îi dar, ghidaj precum un felinar" "Oare, la soare, iubirea-i ce arde şi ne-ncântă în zare?" by Blanco 4 februarie 2024

Scriu acest discurs cu speranța că umanitatea există, că evoluează și că subiectul abordat este strict unul de formă. În fond, trag nădejdea că fiecare dintre noi este ghidat zilnic de rațiune, suflet, bun simț și mai ales de spirit civic - acel sentiment de apartenență la această familie universală pe care o formăm cu toții, fiind frați și surori deopotrivă, urmași ai aceluiași sâmbure provenit de la Dumnezeu și răspândit prin Adam și Eva. Indiferent de originea și forma de manifestare a sexualității, fiecare dintre noi este stăpân pe deciziile sale, responsabil față de propriile gânduri, vorbe și acțiuni, respectuos față de ceilalți oameni cu care vremelnic împarte aceeași lume și timpuri, înțelegător față de diferitele opinii care pot exista și coexista și cu un grad ridicat de toleranță față de orice slăbiciune, rătăcire sau eroare în care se poate afla cineva la un moment dat. Inclusiv tu, cititorule. Inclusiv eu. Pentru că fiecare dintre noi avem atât calități, cât și defecte, av...

And everytime we go and seek, We feel a little lunatic . A shell, a well, a sea, one side, A quite boombastic air to ride. From bottom up, and left to right, The bourbon whisky makes all might. A glory shadow of one's scream It can become an ending dream. Therefore, my rightous pals and sis, Keep fighting for the heartful peace. by Blanco Cetr Petr Netr Mole AV Touring 1 2 go 12 iunie 2024

Printre frunzele de toamnă, Se ascund rahați de-o palmă. Norocosul ele așteaptă, Să se lipească de talpă. :) by Blanco PS: poezia se intitulează de fapt "Morocănosul norocos, căruia natura îi redă zâmbetul" 30 octombrie 2023

Deşi medicina face progrese incredibile, omul se degradează pe zi ce trece şi asta pentru că ne tot concentrăm spre îngrijirea corpului neglijând mintea şi spiritul. La nivel mental, facilitățile tehnologice ne fac să nu ne mai antrenăm mintea devenind atât putori mentale cât şi ultra dependenți tehnologic. Pe acest palier trebuie intervenit cumva, iar concurența cu AI deşi pare benefică că ne-ar scoate din letargie, de fapt e o concurență complet disproporționată și periculoasă. E ca şi cum ar concura o silabă cu Luceafărul... Iar la nivel spiritual este o stagnare cauzată de numeroşi factori printre care amintesc:  - structura ecuației de raportare la mediul înconjurător centrată pe consum, uz şi abuz de resurse într-un ritm care să susțină aşteptările umane cât şi scălămbăitele de profituri uriaşe pe termen scurt;  - distanța şi calitatea raporturilor sociale de interacțiune cu semenii; - denaturarea iubirii sau manifestarea ei cât mai bombastic și egoisto-pretențist prin p...

Întru noi, trecut-a, este, Scufundat ca-ntr-o poveste, Ce ți-o scrii tu, singurel, Lângă un miez de Dumnezeu. Dumnezeirea ființei tale, Căci la ea, mă tot refer, Este rodul iubirii, pe care, O emani prin simplul eu. by Blanco 23.11.23

  Te trezești într-o bună zi, Chiar și noapte, ca să știi, Că atunci când te întâlnesc, Peste ochi, te pălmuiesc. Tu te miri, te minunezi, În grad mare, te ofuschezi. Te aprinzi, te enervezi, Nu poți minții, ca să crezi. Crede. Și nu cerceta, Acceptă bună-voința mea, Ai încredere în ce fac, Că-i pedeapsa unui drac. Da... Măria Ta, Egoul , Te-a purtat cândva, cumva, Să fi neastâmpărat așa, Să reverși din firea ta. Revărsai. Nu mai erai drept, Stăteai și șușoteai sub piept, Ba mai mult, tu chiar râdeai, Omul nu-l mai respectai. Omul. Nu îl mai respectai. Ego-ul ți-l înălțai. Distrugeai umanitatea, Distrugeai solemnitatea. Buba așa creată,  Se extindea, ca într-o haită, Și pe alții angrenai, Să-ți asemene în alai. Un moment nerușinos, Caracter de om jegos, Buba nici nu ți-o vedeai, Orbit de ego, domn bălai. Da, bălăi, că albu-i dus, Patimile te-au apus. Patimi, frustrări deșarte, Realități plastifiate. Crezi că vârsta, nervul, rangul, Ți-au zidit tot piedestalul, Și ai un drept s...